Nu se stie cu exactitate, dar probabil ca prima contrafacere dateaza de la aparitia monedei in societatea umana. Romanii au comis o serie de contrafaceri, numite ulterior "legale", batand monede din cupru argintat. Cu acestea erau platiti soldatii romani care luptau in teritoriile dusmanilor. Daca ei cadeau prizonieri, romanii nu voiau sa piarda aur si argint in acest mod! (...) detalii... In tarile in care democratia si economia de piata se consolideaza, tari care au cunoscut regimuri dictatoriale sau economii centralizate, libertatea a dus la o adevarata explozie pe piata serviciilor si a bunurilor de larg consum. Avand in vedere ca legislatia de protejare a drepturilor de proprietate intelectuala, a marcilor, in aceste tari apare si se consolideaza in timp, organele de control ale statului nu reusesc intotdeauna sa lupte eficient impotriva contrafacerilor. Produse cosmetice, medicamente, produse textile, alimente, telefoane mobile, CD-uri cu muzica sau softuri, piese de schimb la autovehicule, iata o multitudine de produse contrafacute, aruncate pe piata, sub numele unor marci celebre la preturi atractive. Cine pierde din vanzarea acestor produse contrafacute? (...) detalii...

Scurt istoric


Nu se stie cu exactitate, dar probabil ca prima contrafacere dateaza de la aparitia monedei în societatea umana. Romanii au comis o serie de contrafaceri, numite ulterior „legale”, batând monede din cupru argintat. Cu acestea erau platiti soldatii romani care luptau în teritoriile dusmanilor. Daca ei cadeau prizonieri, romanii nu voiau sa piarda aur si argint în acest mod ! Iata ce departe de aceste scopuri se afla falsificatorii de bancnote de astazi ! Ei se aseamana mai mult lucratorilor din monetariile otomane, una din ele functionând si în zona Banatului. Aici se bateau monezi din aurul si argintul extras din mine. Dar pentru ca s-au batut multe falsuri, sultanul Selim al II-lea a decis închiderea monetariei si transportarea metalelor pretioase la Istanbul. Furtul de metal pretios se practica în voie în monetariile din Evul Mediu, diferenta reprezentând câstigul acestora. Mai apoi, în perioada interbelica, numai în Oltenia s-au descoperit peste 1000 de monetarii clandestine.

Odata cu raspândirea tiparului au aparut si cronicile contrafacute, bibliile si cartile de rugaciuni rescrise. De asemenea, perioadele de prohibitie au dus la înflorirea economiei subterane si la încurajarea productiei contrafacute. În privinta protectiei desenelor si protectiei industriale în România, o prima forma a fost stabilita prin asa-zisele „privilegii” date de domnitori pe o perioada fixa si cu interzicerea folosirii lor de catre terti. Astfel, domnitorul Alexandru Moruzi a acordat în anul 1800 un privilegiu lui Stanila pentru o "cherhana de testemeluri, bohcele, macaturi, perne, plapome... pâna la 15 ani începându-se acest soroc de la leat 1800 mai 28".

Reglementarea juridica a venit mai târziu, dupa semnarea unor conventii internationale. La noi, prima lege a brevetelor de inventii a intrat în vigoare la 17 ianuarie 1906, iar titlul unic de protectie a inventiilor este brevetul de inventie, cu o valabilitate de 20 de ani, începând de la data depozitului national reglementar.

În anul 1923, în "Buletinul Oficial" al Oficiului Proprietatii Industriale este publicat în limbile româna si franceza un "Proiect de Lege asupra desenelor si modelelor industriale" structurat pe 5 capitole astfel:

Capitolul I. Dispozitii generale, taxe, durata, decaderea si nulitatea.
Capitolul II. Formalitati de depuneri si înregistrare.
Capitolul III. Registrul desenelor si modelelor industriale.
Capitolul IV. Contrafaceri, urmarirea si pedepsirea lor.
Capitolul V. Dispozitii diverse si finale.

Acest proiect de lege a fost elaborat de Oficiul Proprietatii Industriale sub influenta legislatiilor adoptate deja în tarile dezvoltate industrial din Europa Apuseana si cu respectarea prevederilor Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, ratificata de România în 1920. Situatia nefavorabila din România din acea perioada nu a permis adoptarea acestui proiect de lege.

În anul 1924, se înfiinteaza Asociatia pentru Protectia Consumatorilor, ca organizatie neguvernamentala, apolitica si non-profit.

Mai târziu, între anii 1970-1990, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci elaboreaza mai multe proiecte de lege privind protectia juridica a desenelor si modelelor industriale (un proiect de lege fiind comun cu marcile), dar toate sunt blocate de fostul C.N.S.T. (Consiliu National pentru Stiinta si Tehnologie).

În 1996 se înfiinteaza Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, care din 2002 trece în subordinea Guvernului.

În 2000 sunt emise Legea dreptului de autor si Legislatia privind respectarea drepturilor de proprietate în actiuni de vamuire.


Aspecte legale     Design by UnPixelVesel - coded by G.V.