Nu se stie cu exactitate, dar probabil ca prima contrafacere dateaza de la aparitia monedei in societatea umana. Romanii au comis o serie de contrafaceri, numite ulterior "legale", batand monede din cupru argintat. Cu acestea erau platiti soldatii romani care luptau in teritoriile dusmanilor. Daca ei cadeau prizonieri, romanii nu voiau sa piarda aur si argint in acest mod! (...) detalii... In tarile in care democratia si economia de piata se consolideaza, tari care au cunoscut regimuri dictatoriale sau economii centralizate, libertatea a dus la o adevarata explozie pe piata serviciilor si a bunurilor de larg consum. Avand in vedere ca legislatia de protejare a drepturilor de proprietate intelectuala, a marcilor, in aceste tari apare si se consolideaza in timp, organele de control ale statului nu reusesc intotdeauna sa lupte eficient impotriva contrafacerilor. Produse cosmetice, medicamente, produse textile, alimente, telefoane mobile, CD-uri cu muzica sau softuri, piese de schimb la autovehicule, iata o multitudine de produse contrafacute, aruncate pe piata, sub numele unor marci celebre la preturi atractive. Cine pierde din vanzarea acestor produse contrafacute? (...) detalii...

Interviu cu Dl. Dan Docan


Presedintele Asociatiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor

Ideea înfiintarii unei asociatii anti-contrafacere va apartine în totalitate. Cum s-a conturat aceasta idee si cât de lung a fost drumul pâna la concretizarea ei?


Prin natura formatiei mele profesionale, cea de magistrat, am avut întotdeauna în vedere stabilirea adevarului. Indiferent de locul de munca pe care l-am avut, m-am declarat în mod public un dusman al falsurilor de orice fel si al minciunii. De fiecare data, atitudinea mea i-a deranjat pe multi! În prezent, în calitatea de director general al Companiei Nationale „Imprimeria Nationala” – S.A., sunt mai ancorat ca oricând în lupta împotriva contrafacerilor. Este stiut faptul ca elementele de securizare realizate de Imprimeria Nationala au drept scop stoparea fenomenului contrafacerilor. De altfel, din postura aceasta a fost posibila participarea mea la Conferinta Internationala Anti-Contrafacere, care s-a desfasurat în perioada 29 ianuarie – 1 februarie 2002 în Atlanta, S.U.A. Evenimentul a reunit reprezentanti ai unor organisme implicate în lupta împotriva contrafacerilor din 14 tari. În timpul acestei întâlniri, un reprezentant al organizatiei americane International Anticounterfeiting Coalition (IACC), unul dintre principalii organizatori ai evenimentului, m-a întrebat ce asociatii în domeniu exista în România. La acea ora, nu exista nimic de genul acesta la noi. Aceasta discutie a nascut ideea constituirii unei asociatii românesti anti-contrafacere. La întoarcerea mea acasa, am început demersurile legale si am conceput statutul Asociatiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor. Astfel ca în luna octombrie 2002, asociatia a fost oficial înregistrata.

Care sunt obiectivele prioritare ale Asociatiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor ?

Cum o sa colaborati cu institutiile românesti autorizate sa lupte împotriva contrafacerilor?


Trebuie spus din capul locului ca Asociatia Româna pentru Combaterea Contrafacerilor nu se va substitui organelor de ancheta si justitie. Ne propunem în primul rând o monitorizare si o semnalare a eventualelor cazuri de contrafacere. În acest context vom promova proiecte de acte normative în domeniul contrafacerilor si vom crea si sustine campanii pentru educarea populatiei. Pentru a implica cetateanul în lupta împotriva contrafacerilor, trebuie în primul rând ca el sa fie informat si avertizat asupra pericolelor la care se expune cumparând un produs falsificat. De asemenea, cetateanul trebuie sa cunoasca adevaratele dimensiuni ale pagubelor aduse economiei noastre din cauza retelelor de falsificatori. Cu o legislatie mai severa, autoritatile vor trebui sa fie mai active în lupta împotriva contrafacerilor. Pentru realizarea tuturor acestor lucruri, vom colabora cu toate institutiile ce au ca obiectiv protejarea proprietatii intelectuale si industriale, protectia marcii etc. precum si cu organele de politie, Garda Financiara, autoritatile vamale si autoritatile pentru protectia consumatorului.

Ce masuri au luat celelalte tari europene pentru combaterea contrafacerilor?

În Uniunea Europeana, marcile sunt bine protejate de lege, iar traditia acestora este respectata de comercianti. Aici însa intervine si educatia consumatorilor, care stiu sa faca diferenta între un produs original si o copie a acestuia si tin foarte mult la eticheta autentica. Spre exemplu, un francez nu va cumpara niciodata un parfum „Dior” contrafacut, chiar daca se vinde la un pret mai mic. Pentru consumatorul francez este important sa se respecte pe el însusi. La fel, nici un cetatean german nu va cumpara vreodata de la coltul strazii CD-uri pirat si nici un englez nu va fuma tigari si nu va bea bauturi contrafacute, fabricate în cine stie ce fabricuta obscura si insalubra, doar pentru ca sunt ieftine! Si ca sa va dati seama cum stau lucrurile, va dau un singur exemplu: în România, societatile comerciale înfiintate dupa 1990, au declarat în obiectul lor de activitate import-exportul de produse, fara sa existe o centralizare clara a lor. În schimb, importatorii din statele membre ale Uniunii Europene sunt cunoscuti autoritatilor publice si pot fi gasiti la adresele declarate. În România, la ora actuala, se pot importa foarte multe grupe de produse în baza unei „Declaratii de conformitate”, data de catre importator, prin care confirma ca produsul importat este corespunzator sau când pe produse se afla aplicat semnul CE. Cu toate acestea, pe piata au fost depistate numeroase produse purtând acest însemn, însa marea parte sunt contrafaceri. Cert este ca circa 80 % din marile companii internationale sunt afectate de contrafacere si sunt nevoite sa cheltuiasca sume mari pentru a lupta împotriva acestei îndeletniciri.


Aspecte legale     Design by UnPixelVesel - coded by G.V.