Nu se stie cu exactitate, dar probabil ca prima contrafacere dateaza de la aparitia monedei in societatea umana. Romanii au comis o serie de contrafaceri, numite ulterior "legale", batand monede din cupru argintat. Cu acestea erau platiti soldatii romani care luptau in teritoriile dusmanilor. Daca ei cadeau prizonieri, romanii nu voiau sa piarda aur si argint in acest mod! (...) detalii... In tarile in care democratia si economia de piata se consolideaza, tari care au cunoscut regimuri dictatoriale sau economii centralizate, libertatea a dus la o adevarata explozie pe piata serviciilor si a bunurilor de larg consum. Avand in vedere ca legislatia de protejare a drepturilor de proprietate intelectuala, a marcilor, in aceste tari apare si se consolideaza in timp, organele de control ale statului nu reusesc intotdeauna sa lupte eficient impotriva contrafacerilor. Produse cosmetice, medicamente, produse textile, alimente, telefoane mobile, CD-uri cu muzica sau softuri, piese de schimb la autovehicule, iata o multitudine de produse contrafacute, aruncate pe piata, sub numele unor marci celebre la preturi atractive. Cine pierde din vanzarea acestor produse contrafacute? (...) detalii...

Din presa romaneasca


 

Romania pierde anual peste 60 de milioane de dolari prin pirateria de software
Doru Dragomir, COTIDIANUL, nov 2000
Pierderile inregistrate la nivel mondial de producatorii de programe de calculator
Rezultatele ultimului studiu efectuat la cererea Business Software Alliance (BSA) si Software&Information Industry Association (SIIA) arata ca, in Romania, rata pirateriei software la finalul anului 1999 era de 81%. Cu toate ca se inregistreaza o scadere de 5 procente fata de anul precedent, Romania este printre tarile cu cea mai ridicata rata a pirateriei software. Primele locuri in acest clasament negativ sunt ocupate de Vietnam si China, cu rate ale pirateriei de 98, respectiv 91%. Romania ocupa pozitia a treisprezecea, la egalitate cu Thailanda si Kuweit.

Business Software Alliance (BSA) estimeaza pierderile statului la aproximativ 25 de milioane de dolari, prin neplata taxelor la achizitionarea de produse software pirat, si la 35 de milioane de dolari, pierderile companiilor de software prin vanzarea de produse software pirat, a declarat Nicolae Burchel, avocatul BSA, intr-o conferinta de presa sustinuta sambata, la Bucuresti.

Anul 2000 a fost cel mai greu an pentru piratii software din Romania de la aparitia Legii dreptului de autor: 260 de companii in cercetare penala pentru utilizare sau difuzare neautorizata de programe si jocuri de calculator, trei condamnari, site-uri Internet distruse si pirati Internet cu dosare penale.
 
Comert ilegal cu CD-uri si cu casete-pirat
Marius Ioszef, COTIDIANUL, 9-15 aug 1999
O ampla actiune de control desfasurata de Serviciul pentru combaterea crimei organizate si coruptiei, impreuna cu inspectorii din cadrul Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, s-a desfasurat in statiunile Mamaia, Costinesti si Neptun.
Cu aceasta ocazie au fost identificate 12 puncte de desfacere, apartinand firmei SC „Tropheum" SRL din Constanta, administrata de Carnu Iulian, de la care s-au ridicat, in vederea confiscarii, 1500 caste si 300 CD-uri cu muzica straina, fara licenta, bunuri in valoare totala de circa 200 milioane lei.
Firma „Tropheum" este cunoscuta Politiei inca de anul trecut, atunci cand, tot in urma unui control, Politia a confiscat 16000 casete si 6000 CD-uri, cu muzica straina, fara licenta si alte bunuri in valoare totala de circa 1,2 miliarde lei. Carnu Iulian este cercetat in stare de libertate urmand a raspunde penal pentru incalcarea Legii drepturilor de Autor.
 
 
Judecatoria din Cluj-Napoca l-a condamnat pe Christoss Pittaras, administrator al SC DORTER SERVICE SRL, la plata unei amenzi penale de 2.000.000 de lei si plata unor despagubiri in valoare de peste 9.000.000 de lei. Tot la Cluj-Napoca, instanta l-a condamnat pe Vasile Iusan, asociat unic si administrator al SC FOTO Clip SRL, la plata unei amenzi penale de 1.500.000 de lei, dispunand, de asemenea, plata catre producatorii de programe de calculator a unei despagubiri de aproximativ 23 milioane de lei.

Politia Romana, la sesizarea Business Software Alliance, a instrumentat si solutionat recent doua cazuri de piraterie pe Internet. La adresele www.pcpages.com/oferta, www.homepages.z.com/oferta, si www. megaone.com/oferta, Bogdan Manea din Sibiu a publicat oferte ilegale de programe piratate. Clientii sai il contactau telefonic pe un numar GSM neidentificabil sau pe e-mail. Pe langa programe de calculator, Manea distribuia in acest fel si materiale de natura pornografica. Datorita complexitatii cazului, cercetarea a fost efectuata de serviciul de combatere a crimei organizate din IJP Sibiu. Dupa analizarea discurilor gasite in urma perchezitiei domiciliare, prejudiciul provizoriu a fost stabilit la aproximativ 5000 $.

Intrucat pirateria programelor de calculator imbraca forme diferite, politia a efectuat controale si la unii vanzatori de calculatoare, in cateva cazuri constatand ca acestia vand calculatoare cu programe de calculator preinstalate ilegal. Aceasta inseamna ca distribuitorii respectivi instalau clientilor programe pe calculatoarele pe care le vindeau, pentru a le acorda un avantaj gratuit, omitand insa sa-i informeze ca in acest mod intra sub incidenta legii penale.
Produse contrafacute
Emil Bojin, VOCEA CONSUMATORULUI, sept 2001
In cursul lunii august 2001, Asociatia noastra a efectuat o sumara ancheta privind produsele contrafacute. Iata constatarile:

Piata „Delfinului”: tricouri barbatesti Fila, Adidas, Lotto, Diessel, Reebock, Nike; pantaloni barbatesti Nike, Adidas.
Piata „Titan 2 (Minis)”: tricouri barbatesti Fila, Adidas, Lotto, Diessel, Reebock, Nike; pantaloni barbatesti Nike, Adidas.
Piata „Rahova”: tricouri barbatesti Hugo Boss, Fila, Versace, Adidas, Lotto, Diesel, Reebock, Nicke; pantofi de sport, ghiozdane si genti de voiaj: Boss, Adidas, Nike, Reebock, Fila; pantaloni, bluze dama: Nike, Boss, Versace; pantaloni scurti, treninguri, sosete: Nike, Reebock, Fila, Lotto.
Piata „Niki Scorpion”: tricouri barbatesti Hugo Boss, Fila, Versace, Adidas, Lotto, Diesel, Reebock, Nicke; pantofi de sport, ghiozdane si genti de voiaj: Boss, Adidas, Nike, Reebock, Fila; pantaloni, bluze dama: Nike, Boss, Versace; pantaloni scurti, treninguri, sosete: Nike, Reebock, Fila.
Bd. N. Balcescu, colt cu str. Lipscani, pe trotuar: parfumuri: Lacoste, Armani, Boss, Calvin Klein (150.000 lei buc.!)
Pasaj Lipscani: tricouri Lotto, Diesel.
In Pavilionul „H”din Parcul Herastrau, Axel Trading vinde: ciorapi Adidas, Lotto, Nike; Sorry 95: tricouri Lee, Diesel; Nabuco: Curele de pantaloni Lee, Levi’s, Calvin Klein, Versace, Diesel; Silvia Group: tenisi Nike, Adidas, Lotto, Reebock; Cordial: tricouri Kappa;Avanvi 98: camasi Pierre Cardin, Hugo Boss; Edboli: camasi Ungaro.
Piata „Aviatiei”: tricouri Diesel, Adidas.
Magazin peron Gara de Nord: ceasuri de mana “Longines” (200.000 lei).
Ce putem spune? Ori ca autoritatile nu considera ca problema este stringenta, ori ca traim in cea mai ieftina economie din lume: un "Longines" vine cam cat trei chile de branza (dar de aceea buna, de Sibiu!).
 
 
Persoanele care au cumparat telefoane contrafacute pot apela la service-uri autorizate
Aceste produse aduse de pe alte piete trebuie decodate pentru a putea fi folosite pe retele locale. Decodarea, care implica modificarea softului, este considerata o contrafacere. In ceea ce-i priveste pe consumatori, in cele mai multe cazuri, decodarile neautorizate afecteaza buna functionare a telefoanelor. Persoanele care au cumparat astfel de telefoane nu pot sa mai apeleze la service-urile autorizate in caz de defectiune fiindca acestea sunt cauzate tocmai de decodarile neautorizate, a declarat intr-o conferinta de presa Radu Ionescu, reprezentantul firmei Ericsson. Astfel, cumparatorul nu poate beneficia de service decat la centre neautorizate. In plus de prejudiciile care sunt aduse consumatorului, bugetul statului inregistreaza pierderi de milioane de dolari. „Din cauza valorii subevaluate a telefoanelor importate, taxele vamale si TVA nu reprezinta sumele reale ce ar trebui platite statului. In functie de tipul telefoanelor, pagubele aduse statului sunt, pentru un singur telefon, de 50 de dolari. Tinand cont de cresterea rapida a numarului total de utilizatori de telefoane mobile, fenomenul impune masuri imediate", a afirmat Claudia Popa, director general la HAT International.
Potrivit unui studiu intocmit de cele mai reprezentative firme in domeniu, in urma importului a 100.000 de astfel de telefoane, pierderile din buget se ridica la peste 200.000 de dolari, reprezentand taxele vamale si TVA. Ne putem usor imagina care va fi prejudiciul statului in acest an, mai ales ca se preconizeaza ca vor fi aduse pe „piata gri" peste un milion de celulare.
 
Romania a devenit paradisul „celularelor" contrafacute
Claudia Botezatu, COTIDIANUL, mai 2000
Aproape 60% dintre telefoanele mobile vandute in tara provin de pe „piata gri"
In ultima vreme, ziarele din Romania au fost practic asaltate de anunturi gen: „decodez orice telefon GSM" sau „service telefoane GSM, reparam, decodam si deblocam orice model". Aceste anunturi dovedesc faptul ca in Romania functioneaza fara oprelisti o piata ilegala a telefoanelor mobile. Acest fenomen a atins incepand de anul trecut o amploare ingrijoratoare. De aceea, principalii producatori de telefoane mobile s-au reunit pentru a gasi solutii in vederea rezolvarii acestei probleme. Spre deosebire de celelalte tari din Europa Centrala si de Est, in care nivelul importurilor este cu mult inferior, in Romania „piata gri" a telefoanelor mobile a atins cote dezastruoase. Aproximativ doua treimi din telefoanele comercializate intra in tara pe cai neoficiale. Principalele tari de provenienta ale telefoanelor contrafacute sunt Turcia, Italia, Franta, Anglia, Germania, Spania si Ungaria. In Romania, posesorii de celulare reprezinta la ora actuala 5% din populatia tarii. Anul trecut s-a inregistrat cel mai mare volum de importuri de telefoane mobile, aproximativ 600.000. Grav este ca 60-70% din piata celularelor este „gri". Daca am tine seama de faptul ca in toate celelalte tari a atins proportii de pana in 10%, ne-am putea da usor seama ca Romania a ajuns principala piata de desfacere a telefoanelor contrafacute.
 
 
Producatorii de telefoane mobile solicita interventia autoritatilor romane
Jumatate din plangerile la Oficiul pentru Protectia Consumatorului privind produsele electronice, se refera la telefoanele mobile. „«Piata gri» a telefoanelor mobile afecteaza bunul nume al marcilor pe care le reprezentam. Consumatorii accepta sa plateasca un pret pentru calitatea garantata de marca unui telefon, dar nu stiu ca decodarile neautorizate pot afecta telefonul si anuleaza, practic, garantia marcii", sustine Daniela Andreescu, reprezentanta Motorola.
„Modul in care functioneaza «piata gri» este urmatorul. Exista doua tipuri de importuri. In prima varianta telefoanele sunt subventionate si provin direct de la producator. In a doua varianta telefoanele nu sunt subventionat, adica nu vin cu abonament. «Piata gri» functioneaza ca o veriga intermediara", a explicat Andrei Savu, reprezentant Mmd. Telefoanele comercializate pe cai ilegale sunt foarte atragatoare din punct de vedere al pretului. „Preturile pot sa ajunga la nivele ametitoare. Insa problema este ca nu prezinta garantii din punct de vedere al calitatii. Ceea ce la prima vedere ar parea o afacere s-ar putea transforma in problema", a spus Radu Cozma, director de vanzari la Nokia.
Acest fenomen nu poate fi stopat atat timp cat legislatia in vigoare este incalcata cu usurinta. In acest sens principalele firme vor organiza o masa rotunda cu participarea autoritatilor in drept pentru a gasi solutii de stopare a falsificarii si vanzarii telefoanelor mobile.
 
Cum puteti sa identificati un telefon contrafacut?
In continuare va prezentam modul in care pot fi identificate de cumparator telefoanele contrafacute: telefonul nu se afla in ambalajul original; componentele din interiorul pachetului se gasesc in ambalaje desigilate; pe carcasa telefonului este inscriptionata sigla unui operator GSM din strainatate (Ola, One, Orange, Telsim); numarul de identificare al telefonului inscris pe cutie nu corespunde cu numarul de identificare din interiorul telefonului; nu exista instructiuni de utilizare tiparite in limba romana, telefonul nu are certificat de garantie de la producator; sigilul de garantie din interiorul telefonului este deteriorat.
 
Zece la suta dintre romani sufera de boli gastrice grave
COTIDIANUL, mai 2000
De vina sunt stresul, poluarea si alimentatia saraca
Pentru ca sunt stresati, mananca prost si traiesc intr-un mediu poluat, romanii fac din ce in ce mai des boli gastrice. Mai frecvente decat ulcerele, afirma medicii, sunt asa-numitele boli de reflux, provocate de atacul acidului gastric asupra mucoasei esofagiene, si mult mai periculoase, pentru ca, netratate, ele sfarsesc prin cancere esofagiene. Statisticile medicilor gastro-enterologi arata ca aproape 10% din populatie sufera de o boala de reflux complicata, aceasta insemnand ulceratii, hemoragii esofagiene sau deformari ale esofagului. Doar 30% dintre bolnavi se prezinta la medic pentru acest gen de afectiuni. Restul ignora simptomele, sau se trateaza empiric, cu medicamente care atenueaza durerile, dar nu vindeca boala. „Cancerele de esofag, din ce in ce mai frecvente in ultimul timp, sunt precedate de simptome extrem de banale carora nu li se acorda atentia cuvenita, cum ar fi senzatia de arsura in spatele sternului", explica prof. Alexandru Oproiu, presedintele Societatii Romane de Gastroenterologie. Prezentarea la medic, avertizeaza specialistii, este obligatorie in cazul in care aceste simptome apar mai des de doua ori pe saptamana. In alegerea medicatiei pentru afectiunile gastrice, medicii recomanda mare atentie, oferta de medicamente de pe piata romaneasca cuprinzand foarte multe produse piratate. Astfel, produsul Losec-omeprazol, singurul medicament garantat si acceptat de inventator, care ar trebui sa se gaseasca in farmacii cunoaste o serie de copii-pirat de o calitate indoielnica. Acestea, avertizeaza medicii, pot afecta grav sanatatea, printr-o tratare inadecvata a afectiunilor digestive. Pentru o terapie eficienta, nu este suficient doar tratamentul medicamentos potrivit, fiind nevoie si de o schimbare a stilului de viata.
 
Din presa romaneasca
 
Sectiunea prezinta o serie de spicuri din articole pe tema contrafacerilor, articole aparute in presa romaneasca a ultimilor ani.
 
Nicolae Burchel a spus ca instantele judecatoresti din Cluj-Napoca si Ploiesti au pronuntat trei hotarari, care sunt supuse cailor de atac potrivit dreptului comun, impotriva unor persoane implicate in difuzarea si utilizarea ilegala de programe de calculator.

Potrivit datelor puse la dispozitia presei de reprezentantii Business Software Alliance, Inspectoratul General al Politiei a efectuat o perchezitie la domiciliul din Bucuresti al lui Ion Catalin Austreanu, care oferea public, utilizand adresa de Internet www.zona77.ro, programe piratate. Acesta colecta comenzi pe care le onora prin posta sau prin alte modalitati prin care isi pastra anonimatul. In acest caz, prejudiciul cauzat unor companii membre BSA se ridica la aproximativ 50.000 $.

De la inceputul anului 2000, Politia Romana si Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor, in cooperare cu Business Software Alliance au verificat legalizarea utilizarii sau comercializarii de programe de calculator la 260 de utilizatori sau distribuitori neautorizati de programe de calculator.

Judecatoria din Ploiesti l-a condamnat pe Marian Constantin, administrator al SC KRALICEA SRL, la 6 luni de inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, obligandu-l si la plata unor despagubiri in valoare de aproximativ 25.000.000 de lei. Constantin a fost condamnat pentru ca a vandut CD-ROM-uri inscriptionate cu programe de calculator pirate.
 
Romanii se incalta cu pantofi sport „Adidas“ sau „Nike“ made in China
 
Trafic international cu valuta falsa
Adrian Schiffbeck, TIMPOLIS, nov 2000
La Stamora Moravita, Politia de Frontiera a capturat 19.000 DM contrafacute
Cu o situatie mai putin obisnuita s-au confruntat in cursul serii de vineri, 24 noiembrie, politistii de frontiera din Stamora Moravita. Este vorba de incercarea de introducere in tara a unei cantitati insemnate de valuta falsa. Daca in judetul Timis au fost semnalate destul de frecvent cazuri de escrocherii si plasari pe piata a dolarilor sau marcilor germane contrafacute, dar in cantitati mici, zilele trecute o afacere de proportii era pe cale de a lua startul.
 
Nimic suspect - la prima vedere...
La intrarea in Romania, politistii de frontiera au oprit pentru control un autoturism Volkswagen, la bordul caruia se aflau doua persoane. Nimic nu parea suspect la prima vedere. Cei doi au prezentat pasapoartele perfect valabile, fara vize de interdictie in tara noastra, declarand ca sunt simpli turisti. Este vorba de cetateanul bosniac Tasic Dejan, de 28 de ani, cu domiciliul in Banjaluka, si de sarbul Nikolic Ivan, in varsta de 45 de ani, din localitatea Zajecar. Dupa intrebarile uzuale, legate de posibilitatea ca “turistii” sa aiba ceva de declarat si raspunsurile negative ale acestora, plt. Viorel Marcu si lucratorul vamal Adrian Fistea, condusi in tura de lt. col. Liviu Nechita, au inceput verificarile autoturismului. “A fost un moment de inspiratie al politistului si al lucratorului vamal, care au pus la indoiala afirmatiile ocupantilor masinii”, ne-a declarat lt. col. Viorel Alexe, purtator de cuvant al Inspectoratului Politiei de Frontiera al Judetului Timis. S-a descoperit ca in masina se afla ascunsa o borseta apartinand lui Tasic Dejan, in care se gaseau 19.000 de marci germane, in bancnote de cate 500. Verificarea mai atenta a valutei a condus la ipoteza ca aceasta ar putea fi falsificata. Consistenta materialului din care erau facute, diferita fata de cea a bancnotelor reale, precum si faptul ca o parte din ele aveau imprimate aceleasi serii au fost pana la urma indicii clare ca banii erau falsi.
In aceeasi seara, la putin timp dupa descoperirea facuta, politistii de frontiera au sesizat Serviciul de Combatere a Crimei Organizate din cadrul politiei Timis, care a preluat cazul pentru cercetari. Astfel, din audierea lui Tasic Dejan a rezultat ca acesta a primit banii la Belgrad de la un anumit “Tvia”, care urma sa se intalneasca la Timisoara cu sarbul si bosniacul prinsi la frontiera. Acest “Tvia”, ramas deocamdata neidentificat, le-ar fi inmanat celor doi bancnotele, pe motiv ca el ar avea interdictia de a parasi Serbia cu mai mult de 1.000 DM asupra sa. Tasic si Nikolic au declarat ca nu stiau ca bancnotele sunt contrafacute si ca cel care le-a dat banii urma sa cumpere cu valuta mai multe telefoane celulare din Romania. Cei doi au mai spus ca au primit de la “Tvia” suma de 500 de marci germane (de aceasta data, reale) pentru a trece valuta falsa peste granita.
 
 
Un caz de o extrema raritate
Interesant este modul in care bancnotele au fost contrafacute. Ofiterii S.C.C.O. au stabilit ca falsificarea lor s-a produs recent, cel mai probabil cu ajutorul unei matrite, pana acum nemaifiind intalnite cazuri in care bancnote cu asemenea serii si caracteristici sa fie plasate pe piata in aceasta parte a tarii. De altfel, dupa cum ne-a declarat lt. col. Viorel Alexe, este primul caz de acest gen intalnit de politistii de la frontiera din Stamora Moravita incepand cu data de 1 iulie curent. In ceea ce ii priveste pe sarb si pe bosniac, acestia au fost predati Politiei din Iugoslavia pentru a fi cercetati in continuare. Urmeaza ca misteriosul “Tvia” sa fie identificat, ca si eventualii sai colaboratori in aceasta afacere.
 
Amenzi pentru distractie
Virtual Arad News, 9 aug 2001
Industria muzicala i-a scos parca definitiv din minti pe romani. Nu se mai poate vorbi despre un fenomen cultural, ci mai degraba despre unul social. Adolescentii, dar nu numai ei, au devenit target-ul unei afaceri extrem de rentabile. Practic, milioane de dolari se invart anual in acest domeniu. Comercializarea casetelor audio, video sau CD-urilor aduce profituri inimaginabile. Cum era si normal, autoritatile in drept, cum ar fi casele de productie sau asociatiile artistilor au luat unele masuri pentru protejarea dreptului de autor. Era de asteptat ca pe piata sa-si faca aparitia si negustorii necinstiti. La atatea milioane de dolari pot fi produse mult mai multe milioane din comertul ilicit. Se estimeaza ca in Romania, peste 50% din aceste produse comercializate sunt contrafacute si nu au de a face cu productiile originale. Cine nu stie poate afla acum ca exista o lege care interzice nu numai comercializarea produselor audio, video, ci si difuzarea lor fara achitarea unei taxe catre uniunea compozitorilor. Aceasta inseamna ca muzica pe care o auzim in baruri, magazine, sau chiar in mijloacele de transport in comun este in afara legii. Dar, aceasta lege (care, trebuie precizat, nu este Legea Dreptului de Autor) mai interzice si difuzarea muzicii in public. Spre exemplu, daca i s-ar casuna cuiva sa-ti dea amenda, ar putea foarte bine sa vina la o petrecere data de tine unde asculti de fata cu alte zece persoane, ultimul album al formatiei preferate.
 
Piesele auto vor fi timbrate
MONITORUL, 7 iun 2001
La fel ca bauturile si tigarile, piesele auto vor purta incepind cu 11 iunie etichete de securizare
Dupa moda pachetelor de tigari si a sticlelor de bautura, care pot fi comercializate numai timbrate, incepind din aceasta luna si piesele de masini vor fi marcate de autoritatea nationala cu etichete de securizare. Introducerea acestor marci se face in baza unei hotariri de guvern adoptata in luna decembrie a anului trecut dar care va fi pusa in aplicare incepind cu data de 11 iunie. Dupa aceasta data, toate piesele de schimb pentru masini care vor fi comercializate prin magazinele de profil vor trebui sa aiba aceste etichete, lipsa acestora putind duce pina la confiscarea marfii si ridicarea autorizatiei de functionare pentru unitatea comerciala.

Etichetele de securizare, care vor fi aplicate pe absolut toate piesele de schimb, vor fi realizate dintr-o folie de plastic speciala si vor avea dimensiunile 10x25mm sau 20x50mm, asemeni unor abtibilduri. Timbrele, pentru ca asa vor arata etichetele de securizare, vor fi inseriate iar pentru ca acestea sa nu poata fi puse de pe o piesa pe alta, fiecare produs va avea o grupa de cifre specifica. Timbrele, care vor avea marcate mentiunea "Produs autentic", vor avea mai multe inscriptii alfa numerice asa incit la un control efectuat de autoritati se va putea cunoaste unitatea care a facut certificarea, societatea producatoare, seria produsului dar si anul de fabricatie. Ceea ce aduce nou in materie de etichete de securizare, acest model ce va fi aplicat pe piesele auto este aproape imposibil de falsificat sau de transferat de pe un produs pe altul intrucit adezivul folosit are doua straturi iar in momentul in care eticheta a fost dezlipita de pe produsul autentic pe timbru va apare automat mentiunea "anulat". Singurele unitati care vor avea drept de certificare a pieselor auto vor fi Registrul Auto Roman, pentru piesele de la sistemele de frinare, de directie si alte subansamble, si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, pentru celelalte produse.

Costurile de producere a acestor etichete de securizare sint estimate la aproximativ 1.000 de lei/exemplar si, in principiu, introducerea timbrelor nu ar trebui sa afecteze prea mult preturile de desfacere a pieselor auto. Totusi, avind in vedere ca producatorii scot piesele in productie de serie, s-ar putea ca in unele cazuri sa apara si o mica scumpire. Principalul scop in introducerea acestor etichete de securizare a fost insa eliminarea de pe piata a marfurilor contrafacute pentru ca, imitind produsele originale fara sa respecte parametri tehnici, speculantii bombardau comertul cu produse neautorizate. Cum multi dintre conducatoriii auto au ajuns cu masinile in sant imediat dupa ce schimbau o planetara sau o bucsa si abia dupa producerea accidentelor au aflat ca piesele montate erau "piratate", chiar daca fusesera cumparate din comert, s-a simtit nevoia unei interventii din partea statului. Odata cu introducerea timbrelor, posesorii de autoturisme vor putea cunoaste daca piesa este originala sau daca este contrafacuta, si, chiar daca va scoate mai multi bani din buzunar, conducatorul auto va putea sta mai linistit cel putin in privinta garantiei pentru produsul cumparat si a sigurantei in trafic.
 
 
Dupa cum se poate vedea, din cele aratate mai sus, lucrurile sunt atat de bine delimitate, incat uneori vizeaza absurdul. Numai ca, trecand peste grija unora de a limita numarul ascultatorilor, in functie de numarul de produse vandute, pietele sunt pline de produse pirat. De prea putine ori institutiile abilitate i-au pedepsit pe comerciantii unor astfel de produse. Oricum, daca ar fi prinsi, acestia nu s-ar alege decat cu o amenda de cateva sute de mii de lei, actiune care nu are darul de a-i descuraja. Culmea, pirateria a ajuns pana intr-acolo incat prin Arad misuna zeci de vanzatori ambulanti care incearca sa-ti vare pe gat CD-uri la preturi foarte mici. Aflati de partea cealalta a baricadei, comerciantii vad lucrurile putin diferit. "Noi achizitionam casetele si CD-urile de la anumite studiouri de inregistrari. De unde sa stim ca acestea lucreaza legal sau nu?" declara Ileana Stanca, vanzatoare de astfel de produse. In fond si la urma urmei exista ceva adevar si in spusele vanzatoarei. De comercianti ilegali amendati am mai auzit, dar de producatori-pirat pedepsiti mai rar. De fapt, a cui este vina? "Pana acum am fost amendata de doua ori. Am platit amenda pentru ca nu am avut incotro. De ce nu s-au dus pe fir in sus sa vada de unde incepe aceasta mafie. Le-am pus la dispozitia gardienilor si politistilor documentele de provenienta a marfii, dar degeaba. Va spun eu, noi astia mici platim si cei mari castiga. Este corect?" se intreaba oarecum retoric Ileana Stanca.

 

 

 


Aspecte legale     Design by UnPixelVesel - coded by G.V.